Ioana Cazacu, avocat colaborator coordonator în cadrul casei de avocatură Popovici Niţu Stoica & Asociaţii spune că şomajul tehnic (reglementat sub denumirea de reducere sau întrerupere temporară de activitate în Codul Muncii) se dispune, ca regulă generală, prin decizie motivată a angajatorului.
“În cazul de faţă, angajatorii din HoReCa, direct afectaţi de măsura stopării activităţilor cu publicul, vor emite astfel de decizii motivate, în general, de situaţia concretă economică – generată de factorii epidemiologici din România şi, în special, de măsurile adoptate de autorităţi sub umbrela situaţiei de urgenţă declarate prin Decretul Preşedintelui nr. 195/2020 – respectiv măsura de suspendare a activităţii de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, dispusă prin Ordonanţa Militară nr. 1 din 17.03.2020”, spune ea.
O data adoptată o astfel de decizie, fiecare salariat afectat va primi o decizie individuală, motivată, de suspendare a contractului individual de muncă pe durata reducerii sau întreruperii temporare de activitate. Pe durata suspendării contractului, salariaţii vor avea dreptul la o indemnizaţie de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
“Aceştia vor rămâne permanent la dispoziţia angajatorului, care îi poate rechema oricând dacă se reia activitatea.”
În ceea ce priveşte angajatorii din alte domenii de activitate, procedura şomajului tehnic este similară. Este nevoie de motivarea deciziei de reducere sau întrerupere de activitate.
Aceasta va trebui să fie însă specifică, în sensul de a reflecta dificultăţile economice/financiare proprii companiei, ca spre exemplu întreruperea activităţii furnizorilor, stoparea comenzilor din partea clienţilor.
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 30/2020, angajatorii care au întrerupt activitatea, total sau parţial, în baza deciziilor emise de autorităţile publice pe perioada stării de urgenţă (cum sunt cei din HoReCa) pot solicita suportarea de către stat, prin Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, a indemnizaţiilor plătite către salariaţi pe durata întreruperii activităţii. “Pentru a accesa această facilitate, angajatorii vor trebui să obţină, de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, un certificat de situaţii de urgenţă. Ministerul nu a stabilit încă metodologia de eliberare a acestui certificat, fiind de aşteptat în acest sens emiterea unui Ordin de ministru.”
Din redactarea actului normativ nu este clar, la acest moment, dacă intenţia Guvernului este de a plăţi angajatorilor sumele necesare pentru că aceştia să facă, ulterior, plăţile către salariaţi sau dacă mecanismul instituit este unul de rambursare a indemnizaţiilor plătite de angajatori. “Apreciem că o clarificare în acest sens din partea Guvernului este absolut necesară. OUG nr. 30/2020 stabileşte că Statul va plăţi angajatorilor echivalentul a maxim 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, anume 4.071,75 RON per salariat.”
Ioana Cazacu afirmă că trebuie menţionat că şi celaltalte categorii de angajatori care se confruntă cu probleme în contextul COVID-19 şi decid intrarea în “şomaj tehnic” pot accesa această facilitate, însă condiţiile aplicabile sunt partial neclare. OUG 30/2020 stabileste în cazul acestora două obligaţii. În primul rând să dovedească o diminuare a încasărilor cu minimum 25% faţă de media încasărilor din perioadă ianuarie-februarie 2020 şi în al doilea rând să dovedească lipsa capacităţii financiare pentru a plăţi toţi salariaţii. “În cazul în care autorităţile nu revin cu precizări referitoare la cea de-a doua condiţie, formularea foarte generală ar putea da naştere unor interpretări diferite de către funcţionării care vor procesa cererile – existnd riscul unor abuzuri.”
Aceasta a două categorie de angajatori poate accesa facilitatea doar dacă şi-a redus activitatea, nu şi dacă a întrerupt-o. “Este neclar, şi aici, de ce statul ar exclude de la susţinere financiară o categorie de angajatori lovita sever de situaţia de stare de urgenţă în dauna unora care au fost loviţi doar parţial.” Solicitările pentru accesarea acestei facilităţi se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiilor din luna anterioară, plata efectuându-se în cel mult 30 de zile de la depunerea documentaţiei. Asta înseamnă că primii bani ar putea fi primiţi de angajatori, cel mai devreme, la finalul lunii aprilie sau – mai realist – la începutul lunii mai 2020, dacă este să intepretam ad litteram prevederile actului normativ, spune avocata.
“Sigur însă că, în practică, rămâne de văzut dacă statul se va mobiliza suficient de rapid încât să deblocheze fondurile necesare în timp util, aşa cum este prevăzut în actul normativ, pentru a sprijini în mod real anagajatorii. Însă trebuie spus în acest context că ar trebui asumat ca fiind foarte probabil ca măsurile dispuse de angajatori în baza Codului Muncii să aibă o existenţă şi un parcurs independente, autonome, faţă de pachetul de ajutor de urgenţă anunţat de Guvern.”
Mai exact, pachetul de ajutor guvernamental se grefează pe situaţia care afectează angajatorii, însă are o durată de aplicabilitate limitată la perioadă stării de urgenţă. Măsurile adoptate de angajator pe de altă parte pot să preceadă şi să continue să fie necesare şi după încetarea stării de urgenţă dat fiind că este foarte probabil să urmeze o perioadă de refacere economică în care business-urile afectate de aceste măsuri să nu aibă operaţiuni/clienţi la un nivel suficient pentru funcţionarea normală. Pe durata aceste perioade e probabil să fie în continuare necesare măsurile prevăzute de Codul Muncii dar fără aplicare pachetului de ajutor guvernamental, spune Ioana Cazacu.
“De asemenea, întrucât măsurile adoptate de Guvern nu modifică sau amendează, sub aspectele pe care le discutăm aici, prevederile Codului Muncii, angajatorii rămân supuşi acestor norme indiferent de bunele intenţii anunţate de Guvern sau de mecanismele birocratice care pot face mai uşoară sau mai grea aplicarea pachetului guvernamental de ajutor.” Cu alte cuvinte, indiferent dacă Guvernul are sau nu resursele pe care ar trebui să le aloce, dacă mobilizează să nu ceea ce a promis că va plăţi, angajatorii rămân supuşi normelor prevăzute de Codul Muncii, cu obligaţiile de plată a indemnizaţiilor şi celelalte îndatoriri care decurg din acest act normativ.
By Ioana Cazacu
